Să nu ucid cu vorba mea
Pe-un om zdrobit de suferință,
Că Dumnezeu va judeca
Și gândul, și intenția rea,
Că-n foc El mă va arunca
De nu mă port cu umilință!

​Să nu ucid cu ura mea
Și cu mânia cea aprinsă,
Să nu fac din inima mea
O temniță rece și grea,
Ci pe dușmani să-i pot avea
Într-o plăcută locuință!

​Să nu ucid disprețuind
Un vas lipsit de strălucire,
Și-n grabă mâna să-mi întind,
Ca și Isus să fiu, slujind,
Să nu privesc în jur cu jind,
Ci cu smerenie și iubire!

​Să nu mă vadă Dumnezeu
Un criminal, un ucigaș;
Avortul e de la cel rău,
Mâini curate să am eu,
Nemânjite-n sânge greu,
În sângele de copilaș!